Cele mai răspândite procese de tăiere termică sunt cele cu oxigaz şi cu plasmă. Deşi debitarea cu oxigaz a trecut testul timpului, debitare cu plasmă este mai versatilă, mai puţin costisitoare şi cu performanţe mai bune.

Versatilitate

Cu oxigaz se pot debita doar metale feroase. Nu se pot tăia materiale neferoase, oţeluri inoxidabile sau aluminiu, şi este folosită în general pentru table cu grosimi de peste 50 mm. Cu plasmă se pot debita atât metale feroase cât şi neferoase, inclusiv table ruginite, vopsite, sau chiar perforate. De regulă este folosit acest procedeu la table cu grosimi de până la 50mm.

Siguranţă

Dacă discutăm despre siguranţă, oxigazul prezintă un dezavantaj deoarece necesită ca şi combustibil un gaz foarte inflamabil şi o flacăra deschisă. Odată ce gazul este aprins, flacăra arde până la închiderea manuală a sistemului de alimentare. Debitare cu plasmă nu necesită folosirea unui gaz combustibil iar arcul electric se opreşte când pistoletul este îndepărtat de piesă.

Operare uşoară

O operare uşoară înseamnă minimizarea timpului necesar de training, îmbunătăţeşte rezultatele şi creşte profitabilitatea. În cazul debitării cu oxigaz operatorul trebuie regleze debitul necesar pentru fiecare gaz din amestec şi menţină o distanţă constantă între brener şi suprafaţa ce urmează a fi tăiată. În schimb, mulţi pistoleți manuali pentru debitare cu plasmă permit operatorului ţină electrodul atins de piesă, fapt ce uşurează mult operarea.

Calitatea tăieturii

Plasma permite obţinerea unor tăieturi mai precise şi mai curate decât în gazul debitării oxi-gaz, cu abatere de la unghiul de tăiere în secţiunea transversal mai mică, rost de tăiere mai îngust, o zona influenţată termic mai restrânsă şi zgura putina sau chiar deloc.

Productivitate

Plasma permite o viteză de tăiere de cel puţin două ori mai mare când vine vorba de table cu grosimi de 25 mm, şi de până la 12 ori mai mare pentru table subţiri. Productivitatea este de asemenea afectată de timpul necesar operaţiei de găurire. Cu oxigaz poate dura până la 30 de secunde pentru a găuri o tablă de 16mm grosime pe când la plasmă durează 2 secunde.

Costuri de operare

În general sunt trei lucruri care decid costurile în cazul debitării: consumabilele, consumul energetic şi gazul. În general, consumabilele şi consumul energetic sunt mai costisitoare în cazul plasmei iar gazul mai costisitor în cazul procedeului oxigaz. Cu toate acestea costul de operare este mai mic la debitarea cu plasmă datorită productivităţii mult mai mari.

În concluzie, tăierea cu oxigaz şi plasmă sunt ambele procedee bine stabilite pentru debitarea metalelor. Pentru a decide ce procedeu trebuie ales, trebuiesc cântăriţi factorii enumeraţi mai sus în funcţie de nevoile individuale.

Sursa: www.hypertherm.com